Tencuiala: tipuri, rețete și etapele aplicării corecte

Tencuiala reprezintă un strat de mortar aplicat pe suprafața pereților și tavanelor cu scopul de a netezi, proteja și decora aceste suprafețe. Stratul de mortar se așterne pe ziduri și pe tavane pentru a le proteja și pentru a obține suprafețe netede, cu aspect plăcut. Procesul constă în aplicarea mortarului peste zidărie, iar grosimea și tehnica de aplicare se adaptează fiecărui tip de suprafață în parte.

Aplicarea tencuielii nu se limitează la un anumit tip de suport. Pot fi tencuite diverse suprafețe precum betonul, cărămida sau BCA, iar procesul de aplicare variază în funcție de materialul suport. După izolarea pereților, tencuiala servește la nivelarea suprafețelor și eliminarea denivărilor existente, pregătind astfel suprafețele pentru pașii următori de finisare. Stratul de tencuială devine suportul peste care se aplică ulterior vopseaua lavabilă, tapetul sau alte tipuri de finisaje decorative.

Rolul protector al tencuielii se manifestă prin apărarea pereților, planșeelor și altor elemente de construcție împotriva acțiunii umidității și a factorilor climatici. Tencuiala exterioară asigură protecție în fața intemperiilor, razelor UV și a diverșilor poluanți din atmosferă care ar putea degrada în timp zidăria. 

Datorită permeabilității la vapori, tencuiala permite pereților să respire, ținând la distanță problemele legate de apariția mucegaiului. Totodată, prin îmbunătățirea cu aditivi cu funcții algicide sau fungicide, tencuiala previne afectarea clădirii de către ciuperci, alge sau mușchi.

Funcția de izolare termică și fonică constituie un alt beneficiu semnificativ al tencuielii. Atunci când se usucă, tencuiala creează un sigiliu care nu permite sunetelor să treacă, ajutând astfel la izolarea fonică. În plus, prin proprietățile sale, tencuiala îmbunătățește izolarea termică a construcției. Poate cel mai important rol al tencuielii rămâne acoperirea neregularităților și denivărilor de pe diverse suprafețe, contribuind semnificativ la îmbunătățirea aspectului construcțiilor și ascunzând eventualele defecte ale suprafeței suport.

În procesul de construire sau renovare, tencuitul reprezintă un pas fundamental, îndeplinind roluri atât de protecție, cât și de igienă. Stratul de tencuială ajută la îndreptarea pereților și asigură o suprafață perfect netedă care devine stratul suport pentru aplicarea elementelor decorative.

Tipuri de tencuiala pentru exterior si interior

Sursa imagine: pexels.com

Clasificarea tencuielilor se realizează în funcție de mai multe criterii, printre care locul de aplicare, compoziția chimică și destinația specifică. În primul rând, tencuielile se împart după locația de aplicare în tencuieli interioare, care se aplică pe tavan și pereți de jos în sus, și tencuieli exterioare, pentru care mortarul utilizat are o clasă superioară comparativ cu cel pentru interior. Mortarul pentru exterior trebuie să reziste la ciclurile de îngheț-dezgheț, la umiditate și la fluctuații de temperatură.

Tencuiala clasica (traditionala)

Tencuiala clasică reprezintă amestecul tradițional format din liant (var, ciment sau combinație), agregat (nisip) și apă. Pentru o rețetă clasică pe bază de var, raportul optim este de 1 parte var la 3-4 părți nisip, în funcție de calitatea varului. În cazul mortarului cu ciment, proporția standard este de aproximativ 400 kg ciment la 1 metru cub de nisip. Amestecul mixt combină avantajele ambelor lianți, cu o proporție recomandată de 1 parte ciment, 1 parte var și 6 părți nisip.

Tencuiala decorativa

Tencuiala decorativă asigură finisarea suprafețelor exterioare și interioare, oferind protecție împotriva intemperiilor și un aspect estetic personalizat. Aceasta se compune din rășini, ingrediente minerale, pigmenți, aditivi și apă. Datorită versatilității sale, tencuiala decorativă permite obținerea de designuri unice, în funcție de tehnica de aplicare și granulația aleasă. 

Poate avea diverse texturi, de la suprafețe netede până la aspecte structurate precum bob de orez sau scoarță de copac. În cazul fațadelor termoizolate, diblurile pentru  termoizolații contribuie la fixarea sigură a plăcilor izolatoare înainte de aplicarea masei de șpaclu și a tencuielii decorative.

Tencuiala minerala

Tencuiala decorativă minerală se prezintă sub formă de pulbere la saci, având în compoziție var hidratat, ciment alb, nisipuri de marmură și adaosuri. Este permeabilă la vapori, rezistentă la intemperii și poate fi aplicată pe suporturi variate precum minerale, beton, ipsos, ciment și sisteme termoizolate. Consumul mediu este de 5,5 kg/mp la aplicare în două straturi cu grosime de 4 mm. Acest tip de tencuială este recomandat pentru termosisteme, permițând peretelui să respire. 

Tencuiala acrilica

Tencuiala acrilică este compusă din rășini acrilice, pigmenți și agregate fine. Se remarcă prin accesibilitatea la preț și versatilitatea în aplicare, oferind o gamă largă de culori și finisaje. Rezistă la umiditate și intemperii, având o aderență bună la diverse suporturi. Durata de viață estimată este de aproximativ 10-15 ani, iar elasticitatea sa permite acoperirea micro-fisurilor din substratul suport.

Tencuiala siliconica

Tencuiala siliconică conține rășini siliconice de înaltă performanță, lianți organici, granule de marmură, pigmenți și fibre. Este puternic hidrofobată și are permeabilitate ridicată la vapori, cu o absorbție de apă sub 0,1 kg/(m²h0.5). Caracteristica definitorie este capacitatea excepțională de autospălare, apa de ploaie alunecând pe suprafață și eliminând particulele de praf. Durata de viață poate depăși 25-30 de ani.

Tencuiala silicatica

Tencuiala silicatică are la bază silicat de potasiu, la care se adaugă ingrediente minerale, microfibre, pigmenți acrilici și aditivi. Este ignifugă, foarte permeabilă la vapori și rezistentă la murdărie. Factorul rezistenței la permeabilitate la vapori de apă este de aproximativ 30-50. Datorită pH-ului ridicat, conferă protecție de durată împotriva mușchiului și algelor, fiind recomandată pentru termosistemele cu vată minerală bazaltică.

Tencuiala mozaicata

Tencuiala mozaicată vine sub forma unor granule fine de cuarț colorat și marmură, cu dimensiuni între 1,2-1,8 mm. Este compusă din rășini acrilice, granule de marmură și cuarț colorat. Are rezistență crescută la zgârieturi, expunerea razelor solare și precipitații. Consumul specific este de 5-7 kg/mp la o grosime de strat uscat de 1,5-2 mm. Este utilizată pentru finisarea soclurilor, având rol dublu de protecție și decorare.

Reteta mortar tencuiala: proportii si preparare

Sursa imagine: pexels.com

Mortarul pentru tencuială se alcătuiește din trei componente de bază: liantul, agregatul și apa, fiecare având un rol specific în compoziție. Liantul conferă coeziune amestecului și poate fi var, ciment sau o combinație a acestora. Varul sporește flexibilitatea și permeabilitatea, favorizând respirația peretelui, în timp ce cimentul îmbunătățește rezistența și durabilitatea.

Mortar de ciment pentru tencuiala

Mortarul pe bază de ciment se amestecă din nisip, ciment și apă. Proporția standard este de aproximativ 400 kg ciment la 1 metru cub de nisip. Pregătirea necesită două etape: mai întâi se amestecă bine cimentul cu nisipul, ulterior se adaugă treptat apa pentru ca amestecul să o încorporeze ușor, obținând o pastă consistentă. Pentru aplicații exterioare, se recomandă ciment Portland cu rezistență la sulfați, mai ales dacă solul din zonă conține săruri.

Mortar de var pentru tencuiala

Mortarul de var se obține prin combinarea pastei de var cu nisip și apă. Raportul optim este de 1 parte var la 3-4 părți nisip, în funcție de calitatea varului. La 0,33 m³ de pastă de var se adaugă 1 m³ de nisip. În cazul în care varul este mai gras, raportul poate crește la 1:5. Varul trebuie să fie bine stins, iar nisipul și apa să fie fără impurități. Aplicarea se face în stare proaspătă, imediat după preparare, înainte de a face priză.

Mortar mixt ciment-var

Mortarul mixt combină avantajele ambelor lianți, fiind utilizat pentru lucrări care necesită rezistență crescută. La fiecare m³ de nisip se adaugă 150 kg de ciment și 0,33 m³ de var. Pentru exterior, o rețetă eficientă conține 1 parte ciment Portland, 0,5 părți var stins și 4-5 părți nisip cu granulație medie. Calitatea nisipului rămâne esențială, cu dimensiunea ideală a granulelor între 0,1 și 2 mm.

Etapele tencuirii unui perete

Sursa imagine: pexels.com

Procesul de tencuire al pereților necesită respectarea unor etape succesive pentru a obține o suprafață durabilă și estetică. În zonele unde este necesară consolidarea anumitor îmbinări sau elemente constructive, banda perforată poate oferi un plus de stabilitate înaintea aplicării finisajelor.

Pregatirea suprafetei

Curatarea suportului constituie primul pas, fiind necesară eliminarea oricăror urme de praf, impurități, ulei sau grăsimi care ar putea afecta aderența. Suprafața trebuie să fie stabilă, uscată și să nu prezinte porțiuni fragile. Temperatura mediului de lucru nu trebuie să fie sub 5°C sau peste 30°C. 

Pentru suprafețele cu absorbție ridicată, precum cărămida, se verifică gradul de absorbție și se aplică o amorsă preparată din materialul de tencuială amestecat cu apă pentru fluiditate mai ridicată. Amorsa reprezintă suportul pentru prinderea corectă a tencuielii și se aplică pe toată suprafața. După aproximativ 1-2 zile de la aplicarea amorsei, se poate trece la tencuiala propriu-zisă.

Aplicarea stratului de baza

Grundul se aplică primul și are rolul de a nivela peretele, fiind stratul mai gros al tencuielii. Aplicarea se realizează manual cu ajutorul mistriei, șpaclului, gletierei sau canciocului, ori automat cu mașina de tencuit. După prepararea și aplicarea grundului, acesta nu se netezește, suprafața trebuind să rămână rugoasă pentru a asigura o mai bună aderență cu stratul final. 

Grosimea minimă este de 10 mm, iar stratul maxim poate ajunge până la 25 mm. Nivelarea se realizează cu dreptarul sau polobocul. Dacă suportul este realizat din BCA și trebuie montate ulterior diverse elemente, șuruburi pentru beton aerat asigură o fixare sigură fără a afecta rezistența peretelui.

Aplicarea stratului de finisare

Tinciul se aplică după uscarea completă a mortarului de bază pentru a nivela suprafața tencuită. După aproximativ 30 de minute de la nivelare se efectuează răzuirea cu șpaclul lamelar sau dreptarul trapez. Finisarea se realizează în două etape: netezirea cu drișca cu burete umezit în apă la 30-45 de minute după răzuire, urmată de finisarea cu șpaclul lamelar sau gletiera mare.

Uscarea si intarirea tencuielii

Timpul necesar pentru uscarea totală variază între 48-96 de ore, în funcție de umiditatea ambientală și temperatura din încăpere. Ulterior, suprafața poate fi decorată cu vopsea lavabilă sau alte materiale.

Cum se aplica tencuiala decorativa

Sursa imagine: pexels.com

Tehnicile de aplicare pentru finisajele decorative diferă în funcție de textura dorită și instrumentele utilizate.

Aplicare tencuiala decorativa cu trafaletul

Pentru suprafețe mai mari sau efecte speciale, trafaletul se încarcă uniform cu material și se aplică pe perete cu mișcări în formă de "V" sau "W" pentru acoperire optimă. Ulterior, se trece ușor din nou cu trafaletul pentru uniformizare. 

Vopseaua decorativă structurată se aplică cu trafaletul, după care se nivelează în grosimea granulelor cu gletiera din inox. Rolele trebuie aliniate cu atenție pentru evitarea suprapunerilor, iar rola se menține umedă permanent în timpul lucrului pentru a preveni lipirea materialului.

Aplicare tencuiala decorativa bob de orez

Materialul se omogenizează cu malaxor sau paletă înainte de utilizare. Se aplică cu gletiera din inox un strat uniform de 2-3 mm grosime, acoperind zone de 0,5-1 mp. Drișcuirea circulară cu drișca din plastic creează textura caracteristică, mișcările circulare regulate cu presiune uniformă fiind menținute pe toată suprafața. Dimensiunea cercurilor influențează aspectul final.

Aplicare tencuiala scoarta de copac

După condiționarea produsului la 10-30°C și omogenizare, se aplică nediluată sau diluată cu maxim 2% apă rece folosind fierul de glet inoxidabil. Se modelează imediat cu drișca din material plastic. Grosimea maximă este de 1,5 mm.